Dreptul la o viață decentă! Cum a început să se schimbe viața celei mai defavorizate comunități din Cluj-Napoca cu ajutorul Granturilor norvegiene

Pata-Rât, una dintre cele mai defavorizate zone din Cluj-Napoca

Cunoscută inclusiv în străinătate, prin reportajele difuzate de BBC şi Channel 5, zona Pata-Rât, situată lângă groapa de gunoi a orașului Cluj-Napoca, e un loc marcat de probleme sociale și de mediu.

Populația marginalizată și comunitatea de romi care locuiesc acolo s-au confruntat, multă vreme, cu lipsa accesului la locuințe decente, cu servicii de sănătate precare și șanse limitate la educație și angajare. Majoritatea locuințelor din Pata-Rât sunt improvizate, cele mai multe fiind fără acces la apă și canalizare.

În așezarea urbană segregată spațial și defavorizată, din punct de vedere social, economic și al accesului la servicii publice, trăiesc peste 1.500 de persoane, în aproximativ 400 de gospodării.

Mai mult de jumătate din populație (52%) este formată din copii și tineri sub 18 ani. Procentul populației de etnie romă declarată este de 75,7%. Rata sărăciei relative este de 45,7%, iar profunzimea sărăciei (decalajul median al sărăciei) este cu 44,1% sub valoarea pragului sărăciei.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC) a identificat  o soluție de rezolvare a problemelor comunității printr-o abordare integrată pe termen lung, care a influențat o schimbare reală, facilitând incluziunea în societate și asigurarea unui trai decent pentru o parte din persoanele vulnerabile

Pata-Rât se află lângă groapa de gunoi a Clujului

Cu sprijinul Granturilor norvegiene, peste 3,4 milioane de euro au fost utilizate în prima intervenție a ADI ZMC în Pata-Rât  în perioada 2014-2017. Proiectul pilot “Interventii sociale pentru desegregarea si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitana Cluj, inclusiv a comunităților de romi marginalizate” a însemnat o intervenție amplă, multidisciplinară care a pregătit zona pentru desegregarea și, ulterior, incluziunea socială a locuitorilor săi.

Rezultatele acestei prime inițiative nu au întârziat să apară, iar impactul ei a transformat profund viața unei părți importante a comunității rome și a creat premisele pentru un al doilea proiect care să continue și să creeze o amprentă și mai durabilă în comunitatea respectivă.

Dacă în cadrul proiectului pilot, obiectivele atinse au inclus, printre altele, acordarea de asistență socială, mutarea a 35 de familii din zonele marginalizate în Cluj, construirea a 12 apartamente în Apahida, achiziționarea a altor 23 și, poate cel mai important, crearea unei metodologii participative de locuire socială, noul proiect a mărit miza, setându-și rezultate și mai complexe.

Astfel, pentru a acoperi o parte din nevoile urgente ale comunității, ADI ZMC, alături de partenerii săi, Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai  și Primăria Bergen din Norvegia, au implementat proiectul Pata 2.0.

Proiectul Pata 2.0 pentru combaterea excluderii sociale

Proiectul și-a propus un dublu obiectiv general. În primul rând, a urmărit să reducă disparitățile rezidențiale, sociale și economice dintre comunitatea din Pata Rât, compusă din familii sever deprivate, cel mai frecvent de etnie romă, și populația majoritară din Cluj-Napoca.

În al doilea rând, și-a propus să combată riscul excluderii sociale în rândul altor familii sărace din Zona Metropolitană Cluj, fiind vizate, în special, familiile rome, care, în lipsa susținerii oferite de proiect, ar putea fi constrânse de circumstanțele economico-sociale să se mute în zona Pata-Rât sau în alte zone marginalizate ale Clujului.

Alex ”Pepe” Fechete, unul dintre beneficiarii proiectului pilor Pata-Rât 1 a devenit facilitator pentru comunitatea sa, activitatea sa fiind remarcată în cadrul proiectului Pata 2.0

„Munca mea ca facilitator a început în 2010, când locuințele de pe strada mea au fost demolate și a trebuit să ne mutăm în plină iarnă, în Pata-Rât, pe o suprafață de 16 mp. Am fost 76 de familii atunci, dintre care doar 40 au primit zonă de locuit.

Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că trebuie să fiu parte din schimbare. Am lucrat voluntar pentru comunitate, gratis, iar diferența s-a simțit în momentul în care s-a derulat primul proiect, Pata 1, finanțat tot cu fonduri norvegiene. El a fost biletul de salvare pentru mine și familia mea devenind totodată și momentul din care am început să trăim normal.

După relocare într-o locuință decentă, m-am întors în comunitate ca să-mi ajut semenii să aibă o viață la fel ca a mea, iar Pata 2.0 a însemnat dreptul la o viață normală pentru multe familii de romi, proiectul avand o rată de succes de aproape 100 %, familiile de romi integrându-se în societate și păstrându-și locuințele și locurile de muncă”, a povestit Alex Fechete, alias Pepe, beneficiar și facilitator.

Pata 2.0 a avut o finanțare de peste 8,76 milioane de euro

Îmbunătățirea calității vieții prin locuințe noi și servicii sociale au adus schimbări majore în bine pentru locuitorii din zona Pata-Rât, oferindu-le un mediu mai sigur și stabil în care să trăiască și să se dezvolte.

Mai departe, prin promovarea incluziunii sociale și a accesului la servicii, proiectul a ajutat la reducerea marginalizării și stigmatizării comunității, facilitând integrarea lor în societate.

„Impactul derulării proiectului Pata 2.0 a fost extrem de relevant, continuând să transforme viețile persoanelor din comunitatea Pata-Rât, fie pentru mutarea lor în locuințe sociale, fie prin acces la servicii sociale, de sănătate și educaționale complete”, a dezvăluit doamna Olah Emese, viceprimar al orașului Cluj-Napoca.

Reușitele proiectului sunt semnificative. 75 de apartamente au fost cumpărate, până în 2024, pentru familiile din Pata-Rât, dintre care 73 au avut destinația de locuințe sociale și 2 au devenit locuințe de necesitate.  

342 de persoane (73 de familii) s-au mutat deja în noile apartamente situate în Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Baciu și Gilău, plătind o chirie modică lunară către ADI-ZMC în baza contractului de închiriere. Apartamentele achiziționate au fost dotate cu electrocasnice și mobilier.

Toate persoanele mutate în noile apartamente beneficiază de asistență psiho-socială concepută ca suport pentru familii în vederea facilitării tranziției dinspre Pata Rât la comunitatea majoritară, în vederea adaptării și integrării în noi comunități, pentru respectarea obligațiilor contractuale, scopul intervenției pe termen lung fiind menținerea locuințelor în condiții bune, prevenind abandonul lor și reîntoarcerea în Pata Rât.

În același timp, educația a avut un loc de cinste. S-a lucrat individual cu 93 de elevi, pentru a preveni abandonul școlar, fiind intermediate, alături de alte intervenții, meditații, cursuri de mentorat și orientare pentru 30 de elevi.

Universitatea Babeș-Bolyai a organizat peste 230 de activități educative non-formale (culturale, artistice, turistice, etc.) și 100 de elevi au primit încălțăminte și îmbrăcăminte, pentru a se putea prezenta corespunzător la școală.

Alte peste 350 de persoane au beneficiat de consultații medicale gratuite, în timp ce Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca a livrat 70 de „cutii pentru bebeluși” pentru mămicile din comunitate.

Totodată, au fost create metodologii de intervenție dintre care o metodologie de relocare, replicabilă și scalabilă, elaborată de UBB.

876  de elevi și 63 de cadre didactice, de la zece școli din zona metropolitană, au beneficiat de sesiuni de dezvoltare socio-emoțională (combaterea „bullying”-ului, coeziune socială și combaterea discriminării), iar comunitatea a primit pachete cu hrană gratuite în perioada pandemiei și în perioade cu temperaturi scăzute, dar și peste 350 de pachete de lemne de foc livrate fiecărei gospodării, în martie 2023, pe fondul persistenței unor temperaturi scăzute.

„Cred că menirea inițiativei și anume desegregarea comunităților vulnerabile ar trebui să fie aplicată în toate zonele din țară în care romii se confruntă cu sărăcie, lipsă de educație sau acces la sănătate. Toate rezultatele au fost posibile cu finanțare norvegiană și sper ca numărul acestor proiecte să crească”, a punctat același Alex Feteche, beneficiar al proiectului pilot Pata 1, devenit facilitator în comunitatea Pata-Rât și contributor al proiectului Pata 2.0.

Stoica Maria, beneficiară relocată din Pata-Rât

„E o diferență ca de la cer la pământ cum locuiesc acum și cum locuiam în Pata. Nu aveam apă potabilă sau toaletă, ploaia se infiltra prin pereți de fiecare dată și orice vânt mai puternic ne lua acoperișul. Trăiam cu familia mea în condiții grele, iar acum pot spune că suntem fericiți și liniștiți. Apreciez tot proiectul pentru ce mi-a oferit mie și familiei mele, dar și pentru ce oferă celorlalți romi din comunitate”, a afirmat Maria Stoica, și ea beneficiară a inițiativei

Nevoile comunității defavorizate rămân stringente
„Nevoile comunității Pata-Rât rămân în continuare stringente, în pofida rezultatelor extrem de importante obținute în proiectul Pata 2.0. Comunitatea de acolo încă are nevoie de sprijinul specialiștilor pentru a avea acces la servicii și un stil de viață normal”, crede viceprimarul Clujului, doamna Olah Emese.

Viceprimarul Clujului, doamna Olah Emese, implicată în proiect

Pentru a răspunde adecvat nevoilor grupurilor marginalizate s-a apelat la creșterea capacității instituționale de formare cu 30 de profesioniști, incluzând personalul relevant din serviciul public de asistență socială în vederea implementării metodologiei, învățării din bune practici norvegiene, precum și elaborarea unui set de recomandări de politici publice în domeniul locuirii.

Granturile norvegiene au fost motorul transformării

Inițiativa „Intervenții integrate replicabile pentru locuințe incluzive și combaterea marginalizării în Zona Metropolitană Cluj” și-a demonstrat meritele și la nivel internațional fiind considerată o poveste de succes la World Family Summit 2022, eveniment organizat de ONU, prin agenția UNITAR.

Finanțarea acestui proiect a fost asigurată prin Programul „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală), fiind susținută prin Granturile norvegiene și operată de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Mai multe detalii despre proiect pot fi urmărite aici:  www.desegregare.ro/.

Programul Dezvoltare locală a venit ca răspuns al unor nevoi stringente ale comunităților locale, contribuind la creșterea incluziunii sociale și coeziunii. Rezultatele acestui program sunt palpabile și impresionante. La finalul anului 2023, cele 111 proiecte finanțate au contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții a numeroase categorii vulnerabile: Peste 17.000 de persoane aparținând grupurilor dezavantajate au beneficiat de servicii sociale personalizate, iar peste 8.000 de romi din 24 de județe au avut acces la servicii educaționale și integrate, care i-au ajutat să își dezvolte abilitățile și să se integreze mai bine în societate. Mai mult, 15.000 de copii și tineri aflați în risc de părăsire timpurie a școlii au beneficiat de servicii specifice de suport, iar 3.600 de angajați din administrația publică și politicieni au fost instruiți în privința principiilor bunei guvernări. Prin intermediul programului, au fost implementate la nivel național 6 recomandări ale Curții Europene a Drepturilor Omului pentru România, fiind consolidat principiul respectării drepturilor omului.

Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde de euro între 1994 și 2014 și 2,8 miliarde de euro  pentru perioada de finanțare 2014 - 2021.